Publicat de: Oxana | Martie 11, 2009

ÎNTEMEIEREA MOLDOVEI – MIRACOL ISTORIC ŞI ANIVERSARE OCULTATĂ

pintescuÎn urmă cu 650 ani, pe harta politică a Europei apărea un nou stat, situat la intersecţia sferelor de influenţă ale Ungariei, Poloniei şi Hoardei de Aur. Constituit în calitate de marcă de apărare a graniţelor estice ale regatului maghiar (condusă de enigmaticul Dragoş), acest stat a reuşit, începând cu 1359, să aibă un destin independent sub conducerea lui Bogdan din Cuhea şi a urmaşilor săi, dintre care cel mai glorios a fost Ştefan cel Mare. Menţionăm că, potrivit ultimelor cercetări, nu se poate documenta nici un fel de legătură genealogică între Dragoş înregistrat de tradiţia istorică în calitate de întemeietor al Moldovei şi nobilii maramureşeni Dragoş din Giuleşti, Dragoş din Bedeu sau Dragoş din comitatul Sarasău consideraţi, pe rând, că ar fi îndeplinit acest rol. În acest context, Bogdan din Cuhea este considerat, în mod convenţional, adevăratul întemeietor al Moldovei.

Apariţia Moldovei medievale s-a datorat unui complex de împrejurări istorice externe şi interne. Astfel, vecinii acestui stat erau slăbiţi de traversarea unei perioade tulburi, motiv pentru care nu au putut interveni eficace în vederea împiedicării apariţiei şi consolidării sale. Stingerea dinastiei arpadiene – 1300 – a slăbit Ungaria, statul polon nu era pe atunci deplin consolidat iar influenţa Hoardei de Aur se afla într-o continuă scădere. De aceea, comunităţile locale din Moldova, beneficiind iniţial de sprijinul şi conducerea elitei nobiliare româneşti din Maramureş (urmaşii lui Bogdan din Cuhea şi însoţitorii lor), au creat în răsăritul Europei un stat feudal, cu nucleul iniţial de formare aflat în nord-vestul Moldovei.

Nord-vestul Moldovei (actualul judeţ Suceava), cu oraşele Baia, Siret şi Suceava, a avut un rol fundamental în geneza şi expansiunea acestui stat, fiind supus influenţelor cultural-economice central europene (maghiare în secolele XIV-XV şi polone în secolele XIV-XVIII), înainte de apariţia acestuia. Localităţile Baia şi Siret sunt menţionate documentar, anterior anului 1359, în legătură cu coloniile de acolo, formate din saşi transilvăneni sau germani originari din Galiţia învecinată. Sigiliul oraşului Baia, anterior anului 1341, avea inscripţia latină Sigilium capitalis civitatis Moldaviae Terra Moldaviensis, scrisă cu caractere gotice şi reprezentarea sfântului catolic Hubertus. Pentru anul 1345 este documentată aici, ca şi la Siret, existenţa a două mănăstiri franciscane.

Prima menţiune documentară sigură a Sucevei în calitate de oraş capitală a Moldovei datează din 10 februarie 1388. Rolul economic, politic şi cultural proeminent în Evul Mediu al oraşului Suceava a fost estompat în secolele XVI-XVIII de către oraşul Iaşi, iar începând cu ultima treime a secolului XVIII şi până în anul 1947 de către oraşul Cernăuţi. În secolul XV Suceava a avut un însemnat rol economic, fiind plasat pe drumul comercial ce lega Marea Baltică de Marea Neagră, având drept puncte terminus oraşele-porturi Chilia şi Cetatea Albă. În aceste oraşe, mărfurile vehiculate de negustorii Hansei (inclusiv cei din Liov, actualul Lviv din Ucraina) erau schimbate cu mărfurile aduse din Asia de către negustorii genovezi şi veneţieni. La întoarcere, aceşti negustori treceau prin Suceava, motiv pentru care plăteau taxe vamale consistente. În general, post 1989, „perioada moldovenească” din istoria oraşului şi judeţului Suceava a fost estompată (ocultată) de istoria Bucovinei de după 1775.

În acest an se împlinesc, în mod convenţional, 650 ani de la întemeierea Moldovei. Autorităţile române nu au anunţat încă nici un fel de demers concret în acest sens, în vreme ce autorităţile din Republica Moldova au anunţat deja un gen de măsuri în această privinţă.

Astfel, deputaţii din parlamentul de la Chişinău au adoptat pe 26 decembrtie 2008 un proiect de lege privind instituirea medaliei jubiliare „650 de ani de la întemeierea Ţării Moldovei”. Totodată, se are în vedere instituirea ordinului Bogdan Întemeietorul, ce urmează a fi conferit pentru „merite remarcabile în dezvoltarea şi consolidarea statalităţii Republici Moldova, contribuţia la renaşterea naţională, la consolidarea păcii civice, la instaurarea coeziunii şi concordiei în societate, armonizarea relaţiilor interetnice, precum şi pentru sporirea imaginii Republicii Moldova pe plan extern”. Aceste măsuri sunt luate, practic, de către conducerea Republicii Moldova în vederea „întăririi statalităţii” moldoveneşti şi a împiedicării oricărei posibilităţi de alipire ipotetică a sa la România. În fapt, preşedintele Vladimir Voronin a afirmat textual într-o cuvântare privitoare la necesitatea aniversării acestui eveniment că: „în pofida tuturor pretinşilor profeţi ai dispariţiei Moldovei ca stat chiar la începutul secolului XXI, această profeţie nu s-a materializat şi niciodată nu se va materializa”. Însă, Moldova lui Voronin reprezintă doar 36% din teritoriul Moldovei istorice, în vreme ce România deţine 46% din acelaşi teritoriu, restul de 18% aflându-se în componenţa Ucrainei (regiunea Cernăuţi, la care este ataşat şi Hotinul, zonele adiacente Chiliei şi Cetăţii Albe).

Considerăm că iniţiativa preşedintelui Voronin de a comemora 650 de ani de la întemeierea Moldovei merită a fi tratată cu toată atenţia de către autorităţile române, care ar manifesta o atitudine eronată dacă ar lăsa Republicii Moldova, integral, monopolul acestei aniversări.

Într-o epocă dominată măcar teoretic de descentralizare, considerăm că, la nivelul judeţului şi municipiului Suceava, readucerea în atenţia cititorilor a perioadei sale medievale – comparabilă cu istoria unor ţinuturi şi oraşe central-europene de dimensiuni mici şi mijlocii – reprezintă o datorie de onoare, atât faţă de aceştia, cât şi de istoria acestor locuri. În definitiv, acest fapt s-ar înscrie în strategiile de tip vest-european şi central-european de promovare a istoriei locale, în vederea valorificării sale din punct de vedere comercial şi turistic.

Florin Pintescu, profesor,

Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava.


Anunțuri

Responses

  1. Interesant de ce comunistii nu cer partea moldoveneasca a Romaniei :))

  2. poate chiar sa refaca si capitala Moldovei la Suceava!!!

  3. Eo tampenie sa sarbatoresti asa ceva, ar trebui sa intervina nu doar autoritatile romane dar si cei din Rep. Moldova, studentii, n-ar trebui sa se admita asa ceva, cei ce cunosc istoria stiu despre ce vorbesc 😉

  4. Da, este o tampenie.
    Insa, in decursul dublului mandat de care au beneficiat PCRM, acestia puteau si mai mult sa dauneze Basarabiei, fapt pt care pot spune – Mai rau sa nu fie (cu toate ca unde mai rau poate fi…..).
    Era si de asteptat ca lucrurile sa evolueze astfel in Basa.
    Pacat pentru noi toti…
    Oarecum, putem spera la ceva mai bun dupa Alegeri, care conform sondajelor par a fi deloc promitatoare…
    Doamne ajuta!

  5. Intemeierea Moldovei s-a produs odata cu miscarea lui Bogdan din 1364 si exodul maramuresenilor si nu de Dragos care a intemeiat o marca de granita inainte de 1359(anul in care oamenii lui Dragos au infrint si ucis membrii uneri rascoale antimaghiare din zona tampon pe care statul maghiar o controla cu ajutorul maramuresenilor tradatori ai lui Dragos! 650 ani se inplinesc in 2014 dar pina atunci n-o sa mai fie nici un stat moldovenesc independent ci doar o provincie istorica a Romaniei

  6. Are mare dreptate Pintescu. Din cate stiu e coleg de partid si nu numai, cu Flutur si Lungu si in calitate de profesor universitar de istorie si membru de partid in PDL, dar si sucevean, ar trebui sa atraga serios atentia celor mentionati mai sus sa o lase mai moale cu Bucovina si sa se concentreze mult mai mult pe Moldova. Cand se duce la cate un chilhan cu ei sa le povesteasca asa cum stie el mai frumos ce s-a intamplat pe aici inainte de furtul numit Bucovina.

  7. […] Într-un articol apărut pe pagina Grupului de Iniţiativă al Românilor din Basarabia, filiala Suceava, profesorul Pîntescu de la USV vorbeşte despre aniversarea a 650 de ani de la întemeierea […]

  8. Cred că ar fi foarte bine ca profesorul Pintescu să meargă la un examen de istoria Moldovei la Ştefan S Gorovei.

  9. Oare sa nu fi ajuns la Universitatea din Suceava revista Constelatii iesene, anul III, nr. 3-4, 2008 cu interviul d-lui profesor universitar Petronel Zahariuc? In cazul in care av ajuns atentie la p.37, incepand cu randul 18 de jos.

  10. interesant;)

  11. comentariu:interesant;)

  12. tu esti cel mai bun sa sti asta

  13. nistiac da niea ini trebui ta vapse initial cind si cum o aparut
    da duti bai *****

  14. In Constelatii iesene o aparut un interviu cu profesoru’ di scoali profesionali Chetronel Zarzariuc. S-o scremut si el si scoata ceva pi guri, ci pi altundeva nu o mai putut. Nici nu si compara cu profesoru nostru Florin Pintescu.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: